Ceramica tradiţională de Turda - prezentată într-o expoziţie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Stilul meşterilor din centrul de ceramică din Turda este prezentat publicului, la Cluj, într-o expoziţie deschisă de Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Piesele provin din colecţia de profil a muzeului şi evidenţiază particularităţi ale execuţiei manuale, atât în privinţa formelor cât şi a decoraţiei. Alături de ceramică sunt prezentate vizitatorilor şi documente valoroase, aduse dintr-o colecţie particulară. Meşteşugul olăritului a fost practicat la Turda încă din secolul al XVII-lea şi a atins apogeul în secolul al XIX-lea, distingându-se prin fondul alb al vaselor şi coloritul ornamentelor cu albastru de cobalt, stil ce a adus faimă artizanilor locali. Spre sfârşitul secolului, s-a practicat şi decorarea cu nuanţe de maro, contur cu alb şi pete de albastru, verde şi portocaliu. Pământul alb, cu un bogat conţinut de caolin, era adus de olari de la Sănduleşti. Ceramiştii locali executau piese smălţuite în cantităţi însemnate, care acopereau în întregime cererea locală. Expoziţia va fi deschisă până în 29 ianuarie 2012.  

Băsescu cere reexaminarea legii care obliga televiziunile să difuzeze săptămânal emisiuni culturale

Preşedintele Băsescu cere reexaminarea legii pentru modificarea Legii audiovizualului, care prevede obligarea radiodifuzorilor să rezerve săptămânal cel puţin 120 de minute pentru emisiuni sau ştiri cu conţinut cultural, opinând că publicul este cel care poate face alegerea în privinţa emisiunilor.

" Actul normativ trimis spre promulgare prevede modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, propunându-se ca programele oferite de radiodifuzorii care furnizează servicii generaliste de televiziune să rezerve săptămânal cel puţin 120 de minute pentru emisiuni sau ştiri cu conţinut cultural sau educativ, exceptând intervalul orar 1:00 - 7:00, iar programele oferite de radiodifuzorii care furnizează servicii de televiziune specializate în ştiri să rezerve săptămânal cel puţin 30 de minute pentru emisiuni cu conţinut cultural sau educativ, de asemenea exceptând intervalul orar 1:00 - 7:00", se arată în cererea de reexaminare semnată de şeful statului.

În document se mai arată că, potrivit prevederilor legale în vigoare, serviciile mass-media audiovizuale difuzează programe în scop educativ sau informativ prin însăşi natura lor.

" Legea audiovizualului conţine prevederi armonizate cu dispoziţiile Directivei 89/552/CEE a Parlamentului European (Directiva serviciilor media audiovizuale) şi prevede că prin difuzarea serviciilor de programe se realizează pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi ale drepturilor fundamentale ale omului.Considerăm că impunerea unor condiţii şi limite în ceea ce priveşte conţinutul programelor furnizate de radiodifuzori nu este oportună, limitând libertatea presei. De asemenea, considerăm că publicul este cel ce poate alege emisiunea sau canalul radio ori tv. din multitudinea celor existente pe piaţă, nefiind necesară o intervenţie a legiuitorului în acest sens", se menţionează în cererea de reexaminare.

Totodată, în document se apreciază că o viitoare reglementare în domeniu ar trebui să vizeze mai degrabă consolidarea rolului Consiliului Naţional al Audiovizualului în vederea respectării de către radiodifuzori a rolului educativ, informaţional şi cultural.

Potrivit sursei citate, aceste recomandări sunt în acord şi cu punctul de vedere al Guvernului transmis Parlamentului cu privire la această propunere legislativă.

"Faţă de cele afirmate, am aprecia înţelegerea manifestată de legiuitor privind respingerea acestei iniţiative legislative. De aceea, având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise spre promulgare, ţinând cont de motivele invocate", se arată în finalul documentului.

Senatul, for decizional, a adoptat, în 7 decembrie, cu amendamente, iniţiativa legislativă a deputatului PNL Gheorghe Taloş de modificare şi completare a Legii 504/2002 a audiovizualului, potrivit căreia televiziunile generaliste trebuie să difuzeze săptămânal cel puţin 120 de minute de emisiuni sau ştiri cu conţinut cultural sau educativ, iar televiziunile de ştiri, 30 de minute.

Potrivit unui amendament propus plenului de Comisia pentru cultură şi acceptat de senatori, transmiterea acestor programe nu se va putea face în intervalul orar 1.00 - 7.00. Membrii comisiei de specialitate au argumentat adoptarea unei astfel de restricţii prin faptul că astfel se va evita difuzarea emisiunilor culturale la ore fără audienţă.

În cazul programelor oferite publicului de radiodifuzorii care transmit programe de televiziune specializate în ştiri, aceştia trebuie să rezerve săptămânal cel puţin 30 de minute pentru emisiuni cu conţinut cultural sau educativ.

În sensul legii, sunt emisiuni cu conţinut cultural acele emisiuni în care se transmit, printre altele, muzică clasică, cultă, contemporană, în care sunt prezentate expoziţii de artă plastică şi decorativă, colecţii ale unor muzee. În aceeaşi categorie intră prezentarea de evenimente editoriale, emisiuni de cultivare a limbii române, recitaluri de poezie, recenzii de carte, piesele de teatru prezentate într-un cadru critic sau istoric, transmiterea de spectacole de dans şi de balet, spectacole de circ, emisiunile privind cultura populară.

Iniţiativa legislativă, care a trecut tacit de Camera Deputaţilor, a fost adoptată de Senat, forul decizional, cu 86 de voturi "pentru", 15 voturi "împotrivă" şi trei abţineri.

Dacă televiziunile generaliste şi posturile de ştiri nu vor respecta aceste prevederi riscă amenzi contravenţionale de la 5.000 de lei la 100.000 de lei, care vor fi aplicate de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), în conformitate cu articolul 91 din Legea audiovizualului.

Prevederile privind difuzarea emisiunilor culturale sau educative vor intra în vigoare la şase luni de la data publicării noii legi în Monitorul Oficial.

Sursa: Mediafax.

Muzeul Aviaţiei - clasat ca monument istoric de importanţă locală

Cinci clădiri ale Muzeului Aviaţiei din Capitală au fost clasate în Lista monumentelor istorice, categoria "Ansamblu", grupa valorică B - reprezentând monumentele de importanţă locală, conform unui ordin al ministrului Culturii, Kelemen Hunor, publicat, joi, în Monitorul Oficial.

Componentele imobilului din strada Fabrica de Glucoză numerele 2-4 incluse pe Lista monumentelor sunt clădirea administrativă, clădirea principală a muzeului, biblioteca şi hangarele 2 şi 3.

Ordinul ministrului menţionează, de asemenea, în anexă coordonatele zonei de protecţie a monumentului.

Imobilele clasate în Lista monumentelor istorice în grupa A sunt considerate de interes naţional, intervenţiile asupra acestora necesitând avizul Ministerului Culturii, după consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în timp ce cele din grupa B sunt considerate de interes local, intervenţiile asupra lor fiind avizate de direcţiile de cultură judeţene sau de cea a municipiului Bucureşti, după consultarea comisiilor zonale.

Un comunicat al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe) anunţa, la sfârşitul lunii iunie 2010, că Muzeul Aviaţiei din Capitală se află în procedură de clasare ca monument istoric la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) Bucureşti, după ce Consiliul Local al Sectorului 2 a solicitat terenul pe care se află clădirea, pentru construirea de locuinţe ANL.

Ministerele Apărării şi Dezvoltării Regionale şi Administraţia Sectorului 2 anunţau, în aprilie 2010, că sunt în căutare de soluţii prin care, fără a afecta activitatea Muzeului Aviaţiei (aflat în subordinea Forţelor Aeriene Române), să poată fi utilizată o suprafaţă de teren excedentară din cazarma în care funcţionează acesta, pentru construirea de locuinţe ANL.

Primarul Neculai Onţanu a promis, ulterior, într-o întâlnire cu mai multe ONG-uri, că Primăria Sectorului 2 va renunţa la solicitarea preluării terenului Muzeului Aviaţiei din Capitală pentru construcţia de blocuri ANL, se arăta într-un comunicat al Asociaţiei "Aripi Româneşti" difuzat la acel moment.

Ordinul ministrului Culturii de clasare în Lista monumentelor menţionează denumirea "Muzeul Aviaţiei", deşi, potrivit unei hotărâri de Guvern publicate în Monitorul Oficial în aprilie 2011, instituţia îşi schimba denumirea în Muzeul Naţional al Aviaţiei Române şi primea statutul de "muzeu de importanţă naţională". În şedinţa din 26 octombrie 2010, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor din cadrul Ministerului Culturii a hotărât atât clasificarea Muzeului Aviaţiei ca muzeu de importanţă naţională, cât şi schimbarea titulaturii acestuia în Muzeul Naţional al Aviaţiei Române.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Culturii, denumirea "Muzeul Aviaţiei" este cea cu care autoritatea care are acest muzeu în subordine - Forţele Aeriene Române - a făcut solicitarea pentru clasare.

Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de Guvern din aprilie 2011, "Muzeul Aviaţiei a solicitat clasificarea în muzeu de importanţă naţională în baza unei argumentaţii ce susţine unicitatea la nivelul colecţiilor deţinute de respectiva instituţie muzeală, acesta fiind singura instituţie muzeală cu profil aeronautic din ţară, reunind colecţii unicat, ce ilustrează istoria aeronauticii".

Potrivit aceleiaşi surse, patrimoniul muzeal al Muzeului Aviaţiei este structurat în mai multe colecţii: Colecţia "Aeronave", Colecţia "Motoare de aviaţie", Colecţia "Livrete aeronovae", Colecţia "Scaune de catapultare", Colecţia "Arme albe, armament individual, armament de bord", Colecţia "Turnuri, mitraliere, rachete şi muniţie", Colecţia "Henri Coandă", Colecţia "Aurel Vlaicu", Colecţia "Brevete de personal navigant şi carnete de zbor", Colecţia "Hărţi şi instrumente de navigaţie aeriană", Colecţia "Uniforme, costume, costume de zbor şi accesorii", Colecţia "Drapele şi drapele de luptă", Colecţia "Fotografii", Colecţia "Documente şi obiecte persoanle", Colecţia "Ordine şi medalii", Colecţia "Insigne şi plachete", Colecţia "Manuscrise şi scrisori", Colecţia "Artă", Colecţia "Diverse/Istorie", Biblioteca şi Colecţia "Hermann Oberth" din Mediaş.

"Lacul Lebedelor", în interpretarea Teatrului de Operă şi Balet din Kiev, pe 29 ianuarie în Capitală

Spectacolul "Lacul Lebedelor" susţinut de ansamblul de balet clasic al Teatrului Municipal de Operă şi Balet din Kiev va fi prezentat la Sala Palatului din Capitală, pe 29 ianuarie, de la ora 19.30.

Spectacolul, ce îi va avea în distribuţie pe Natalia Matsak - prim-solistă - şi Denys Nedak - prim balerin - la Opera Naţională "Taras Şevcenko" din Kiev, va fi prezentat în turneu în România, de agenţia Spectacles Art din Iaşi, în perioada 23 - 29 ianuarie, la Oradea, Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu şi Bucureşti.

Bilete sunt disponibile în reţeaua Eventim, pe bilete.ro şi în agenţiile locale, la 90, 120 şi 150 de lei.

Ansamblul de balet al Teatrului Municipal din Kiev a fost fondat în 1980, de celebrul coregraf din fosta URSS Vahtang Vronskii, sub titlul Baletul Clasic din Kiev. Trupa de balet a Teatrului Naţional Municipal din Kiev este unul dintre cele mai performante ansambluri de gen din lume.   Repertoriul său cuprinde peste 30 de spectacole, printre care "Lacul Lebedelor", "Spărgătorul de nuci", "Frumoasa din pădurea adormită", "Giselle", "La Bayadere", "Don Quijote", "Cenuşăreasa", "Romeo şi Julieta". În 2011, o nouă producţie a făcut săli pline - "Gala Ceaikovski".
Trupa numără peste 60 de dansatori, absolvenţi ai renumitelor şcoli de balet din Kiev, Moscova sau Sankt Petersburg.

Natalia Matsak este Artistă emerită a Ucrainei şi prim-balerină a Operei Naţionale din Ucraina. Este premiantă în Competiţia Internaţională "Serge Lifar" din Kiev (medalia de argint în 2004 şi medalia de aur în 2006) şi Competiţia Internaţională de Balet şi Coreografie din Moscova (medalia de bronz în 2005). Balerina este invitată permanentă la gala "Stelele Baletului Mondial" alături de cei mai buni artişti din lumea întreagă.

Denys Nedak este prim-balerin al Operei Naţionale "Taras Şevcenko" din Kiev, unde a fost admis după absolvirea Şcolii de coregrafie din Odessa. A fost primul balerin licenţiat la concursurile internaţionale de dans din Kiev şi Moscova.

Baletul "Lacul Lebedelor" de Piotr Ilici Ceaikovski a avut premiera la Balşoi Teatrul din Moscova, pe 4 martie 1877, sub conducerea muzicală a lui Semen Riabov şi în coregrafia lui Julius Reisinger. Din păcate, publicul epocii nu era obişnuit cu stilul "simfonic" al unei muzici pentru balet, aşa că nu a înţeles bogăţia partiturii. La aceasta s-a adăugat şi coregrafia mediocră a lui Julius Reisigner, ceea ce a făcut ca primele reprezentaţii să fie un real eşec.

După moartea compozitorului, la cererea conducerii Teatrului Mariinsky din Sankt Petersburg, Marius Petipa şi Lev Ivanov au modificat coregrafia baletului, iar dirijorul teatrului Mariinsky, Riccardo Drigo, a adus mai multe modificări partiturii. În noua formă, baletul a avut premiera pe 15 ianuarie 1895 şi a fost un succes.   Deşi au mai existat şi alte versiuni, aceasta este cea reprezentată în mod curent.

Sursa: Mediafax.

Ateneul Român poate fi vizitat şi virtual

Ateneul Român - clădire monument istoric inclusă în patrimoniul naţional şi cel al UNESCO, sediul primei şi celei mai vechi Filarmonici din ţară -, poate fi vizitat şi virtual, utilizatorii site-ului putând să descopere locuri mai puţin văzute ale clădirii, informează Filarmonica "George Enescu". Turul virtual al Ateneului Român cuprinde 30 de panorame sferice, de mare rezoluţie şi de calitate vizuală foarte bună. Turul poate fi parcurs fie trecând de la o panoramă la alta, fie cu ajutorul hărţii sau al unei listei de panorame. Pe lângă spaţiile cunoscute publicului, foyer-ul şi sala mare, pot fi vizitate şi spaţii mai puţin accesible dar foarte interesante. Locul unde s-a ridicat Ateneul Roman aparţinea familiei Văcăreştilor. În 1886 a început construcţia actualului edificiu, iar o parte din fonduri au fost adunate prin subscripţie publică, la îndemnul "Daţi un leu pentru Ateneu". La recomandarea lui Charles Garnier, autorul Operei din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, astfel încât să poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de Societatea Equestra Română. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888.  

Sursa: Radio România Cultural.

Mâncând mai puţin, tinereţea creierului poate fi prelungită – studiu

Mâncând mai puţin, tinereţea creierului poate fi menţinută pentru mai mult timp, afirmă autorii unui studiu realizat pe şoareci, după ce au constatat că organismele acestor animale au secretat astfel o moleculă care joacă un rol esenţial pentru buna funcţionare a celulelor cerebrale. Molecula în cauză activează un număr mare de gene care sunt asociate cu longevitatea şi cu sănătatea creierului. Efectele unei restricţii calorice se produce, la şoareci, atunci când animalul consumă doar 70% din hrana pe care o primeşte în mod normal într-o zi. Numeroase experimente au demonstrat deja că o astfel de reducere a alimentaţiei prelungeşte viaţa animalelor din laboratoarele ştiinţifice. Cel mai adesea, şoarecii supuşi acestor teste nu devin obezi şi nu se îmbolnăvesc de diabet. În plus, ei prezintă capacităţi cognitive mai mari şi au o memorie mai bună. Aceşti şoareci sunt totodată mai puţin agresivi şi nu dezvoltă, după ce îmbătrânesc, simptomele maladiei Alzheimer.

Sursa: Radio România Cultural.